29 ianuarie 2008

nu...azi nu...poate maine

nu am cheeeeeeeeeef aziiiiiiiiiiiiiiiii!!!!! nu, nu cantam melodia trupei vama veche, ci imi exprimam starea de spirit. nu am chef...nici sa lucrez, nici sa ascult muzica...nici chiar sa beau cafea. as prefera sa inlocuiesc cafeaua cu o ora de somn...scaunul negru din piele si biroul anost din fata mea cu canapeaua de acasa...laptopul cu o carte. daaa, as vrea sa stau acasa si sa citesc. sa atipesc cu cartea in brate...sa ma trezesc usor cand vecinul de deasupra asculta stirile de la ora 5...sa imi fac atunci o cafelutza pe care sa o savurez cuibarita pe canapeaua din sufragerie. telefonul sa fie inchis, ca sa nu imi strice cineva tabieturile. sau bine, fie...doar pus pe silentios, ca sa pot verifica cine mi-a simtit lipsa in ziua cand eu nu am avut chef.
in timp ce sorb din cafeaua aburinda, sa butonez haotic telecomanda...fara sa urmaresc ceva si fara ca macar sa caut ceva anume...daca dau peste un film sau ceva interesant, sa ma opresc pentru cateva minute si sa imi concentreze atentia asupra televizorului. daca nu, iau si cartea in micul meu palat din varful canapelei si mai petrec cateva ore cu personajele de acolo...daca mi se face foame, sa ma duc pana la bucatarie si sa aleg reped ceva din frigider, sa le pun pe o farfurie si ma intorc in varful patului. e ziua mea cand nu am chef. ar fi pacat sa irosesc o astfel de zi facand ceva de mancare. stomacul meu va intelege si se va multumi cu cele cateva "racituri" alese in graba.

si ca totul sa fie perfect, ar trebui sa fie si el acolo...sa isi vada de ale lui, sa citeasca alaturi ...sau sa doarma langa mine si eu sa am grija din cand in cand sa il invelesc sau sa ii aranjez o suvita rebela.

as vrea ca ziua de azi sa fie o zi in care sa nu conteze ce trebuie, ci doar ce vreau. sa nu fac nimic si cate putin din toate...sa ma pot plimba pe la magazinele cu carti si sa rasfoiesc romanele care mai de care mai lucioase si prezentabile...sau sa admir cum un copil descopera cu pasi nesiguri lumea din jur, supravegheat atent de parinti grijuli...o zi in care sa imi strang fortele pentru zilele cu "trebuie", cu program impus si treburi de rezolvat...

ma uit apatic la monitor ... apoi la ceas ... mi se pare ca timpul imi face in ciuda azi. se misca mai incet ca deobicei, special ca sa ma chinuie...chiar nu am chef azi!

Niciun comentariu: